Press "Enter" to skip to content

Sărbătoarea luminilor la Luxemburg, un român în mijlocul comunității indiene

APDA, 26 octombrie 2017 – Din cca. 5 milioane de români din diaspora, majoritatea suntem împrăştiaţi prin Europa, mulţi în Italia şi Spania, ţări ale căror culturi şi tradiţii sunt destul de asemănătoare cu ale noastre.

Eu locuiesc în Luxemburg, o ţară cu cca. 600.000 de locuitori, mai puţin decât românii rezidenţi în Italia (1.168.552 la 01.01.2017). În Luxemburg suntem aproape 5.000 de români şi cam 150 de naţionalităţi. Sunt antreprenor de la vârsta de 20 de ani şi având o şcoală de limbi, lucrez în special cu străinii care încearcă să înveţe cel puţin una dintre cele 3 limbi oficiale ale ţării (franceză, germană şi luxemburgheză). Viaţă mea profesională implică multe participări la evenimentele organizate de diferitele comunităţi. Asta îmi permite nu doar să păstrez contactul cu clienţii actuali şi potenţiali dar şi să descopăr tradiţii şi culturi diferite.

Sâmbătă trecută am participat la o Serată Bollywood, organizată în fiecare an de Camera Indiana de Comerţ pentru a marca una dintre cele mai importante sărbători ale comunităţii indiene: Diwali (sau Divali), cunoscută şi ca sărbătoarea luminilor.

Anul acesta am fost însoţită de unul dintre profesorii mei de luxemburgheză, iar acolo am mai întâlnit 4 familii de români. Ţinuta noastră a fost una europeană, singurul element în ton cu serata era eşarfa mea cu modele indiene, amintire din cartierul “Mica Indie” din Singapore. Am apreciat faptul că organizatorii ne-au pus la dispoziţie sariuri de culori şi cu modele diferite în cadrul standului foto. În plus, două persoane ne aranjau sariul pentru că această fâşie de material de 6 metri nu este uşor de aranjat, ceva în genul cravatei la bărbaţi: pare uşor, dar este necesar un ghidaj (iniţial).

Serata Bollywood a atras 550 de persoane. Mulţi au venit cu copii. O prietenă portugheză, proprietara unei reţele de creşe, a organizat un spaţiu special intitulat “Paradisul copiilor”. Astfel copiii erau pentru câteva ore în grijă unor animatori profesionişti, în timp ce părinţii puteau să profite din plin de dineu şi spectacol.

La intrarea în sala mi s-a oferit să mi se picteze pe frunte un punct, un al treilea ochi în tradiţia indiana, acest concept de ochi (suplimentar) care să vegheze şi să protejeze existând în mai multe culturi.

Înainte de dineu a avut loc o mică ceremonie religioasă în faţa unui altar cu diferite statuete şi lumânări. Ne-au invitat şi pe noi (care nu eram indieni). Deşi ceremoniile religioase sunt interesante, eu prefer să respect spaţiul de rugăciune şi reculegere a fiecăruia, fără a stă lângă el şi a mă uita ca la circ.

Dineul a fost delicios, dacă vă plac mâncărurile condimentate. Spectacolul a fost dinamic şi plin de culori. L-au invitat pe foarte cunoscutul dansator Karan. Pentru a impresiona audienţa şi a fi perceput ca o autoritate în domeniul dansului indian, spectacolul acetuia a demarat cu un spot publicitar în care era prezentat în compania a diferite personalităţi din lume, primind premii sau predând dansul indian în diferite contexte. Din punct de vedere al marketingului şi promovării personale, îi dau nota zece. Toată comunicarea se axează pe persoana lui, singurul indian din trupa (ceilalţi sunt englezi). Dansurile au inclus elemente tradiţionale combinate cu elemente moderne, fapt ce s-a reflectat şi în mixul de melodii alese. Au dansat chiar şi pe o versiune indiana a melodiei Despacito!

La sfârşitul spectacolului am avut parte de un curs de dans cu starul din Bollywood prin care organizatorii de la Camera de Comerţ Indiana s-au asigurat că invitaţii se amuză şi fac puţină mişcare, două dintre cele mai importante elemente care fac oamenii să se simtă fericiţi.
Am plecat amintindu-mi de filmele indiene gen O floare şi doi grădinari, foarte populare în cinematografele româneşti în timpul comunismului şi de cozile de câteva ore la care stăteam pentru a obţine preţioasele bilete.

Pentru că am vorbit de sărbătoarea indiană a luminilor, închei urându-vă multă lumină în suflet!

Daniela Lăcrămioara Moraru, Luxemburg