Press "Enter" to skip to content

Primul român în politica daneză. Narcis George Matache, candidat în Jutlandul de Nord: «Viitorul este realizarea unei Federaţii Europene»

APDA, 20 octombrie 2017 – Are doar 26 de ani, dar are experiență și perspective impresionante. Narcis George Matache este primul român care se afirmă în politica daneză. Originar din județul Vaslui, din satul Hurdugi, a studiat în SUA, Spania si Danemarca și candidează cu un partid de stânga la alegerile Consiliului Regional din Jutlandul de Nord. A urmat studii în Management la University of the Balearic Islands, Marketing la UCN International si Comunicare la The Ohio State University. A fost consilier de campanie la Parlamentul European, coordonator la Liga românilor Aalborg și președinte European Youth North Denmark.

La Aalborg a sosit în 2009, pentru a studia marketing management la Colegiul Universitar din nordul Danemarcei. S-a implicat la scurt timp în politica locală din Jutlandul de Nord, iar acum candidează pentru un post de consilier regional: “Planul meu este de a oferi o perspectivă nouă și solutii inovatoare pentru Consiliul Regional. Vreau să fie o regiune exemplară în toată Europa, prin îndeplinirea potentialului mare al regiunii si prin a deveni mai putin dependent de Copenhaga.”, a declarat tânărul pentru presa daneză.

Acum se află în plină campanie electorală. Alegerile locale vor avea loc în 21 noiembrie și se vor alege 98 de consilii municipale și cinci consilii regionale. În Region Nordjylland (Regiunea Nord Danemarca sau Jutlandul de Nord) candidează Narcis, pe listele Partidului Social Democrat (Socialdemokraterne). Narcis George Matache a acordat în exclusivitate un interviu agenției de presă Diaspora Azi.

Narcis George Matache, eşti primul român care candidează în Danemarca. Care este istoria acestei candidaturi? Care sunt idealurile tale politice și când sunt alegerile?

«Mereu am fost interesat în politică, încă din şcoala primară, când urmăream cu mult interes alegerile pentru primăria din sat. Nu am fost niciodată implicat activ în vreun partid în România. Am ales politica pentru că asta este singura modalitate de a influenţa sistemul şi de a crea schimbare în societatea locală.

Primii ani în Aalborg au fost destul de dificili. Era foarte greu de găsit locuri de muncă part-time, iar fără să vorbeşti daneză, era aproape imposibil să te integrezi în societatea locală. Să înveţi limba daneză, fără aptitudini pentru limbi străine, durează câţiva ani cel puţin. Având în vedere că noi suntem cetăţeni Europeni şi avem drepturi egale cu cetăţeni danezi, mi s-a părut nedrept să aşteptăm 2-3 ani până putem să ne integrăm în societatea locală. Având în vedere că 98% dintre danezi vorbesc limba engleză la un nivel acceptabil, mi s-a părut ciudată reticența lor de a permite vorbitorilor de limba engleză să se integreze în societatea locală. Acest lucru m-a motivat să mă implic în politica locală şi astfel am devenit membru în Partidul Social Democrat Danez. Totuşi, politica în Danemarca nu este o carieră. Politica este part-time. Toată lumea, indiferent de cine sunt ori de unde vin, se poate implica în politică.

Încă din 2012, am încercat prin diferite metode să transform Aalborg-ul într-un oraş cosmopolit (internaţional). Am vrut ca administraţia să fie bilingvă (daneză-engleză), să existe un centru de activităţi pentru internaţionali, să fie mai flexibil să studiezi limba daneză, să existe asociaţii care acceptă vorbitori de engleză, să existe cluburi sportive care acceptă vorbitori de limba engleză, etc. Toate acest lucruri deja s-au întâmplat şi am contribuit, într-o mai mică sau mai mare măsură, la majoritatea dintre ele.

Acum vreau să avem doctori care vorbesc în limba engleză, un fond pentru dezvoltarea diversităţii culturale (avem 155 de etnii diferite în oraş), locuri de muncă pentru absolvenţi de universitate care vorbesc limba engleză, etc. Faptul că îmi dedic foarte mult timp pentru realizarea acestui vis (Aalborg, oraş cosmopolitan) mă recomandă pentru a-i reprezenta pe non-Danezi în Consiliul Regional Nord Danemarca.

Campania electorală a început pe 10 octombrie şi va ţine până pe 21 noiembrie. Toţi cetăţenii români care locuiesc în Danemarca, indiferent de cât timp, au dreptul de a vota şi candida.»

Danemarca este una dintre țările europene unde dreapta populistă a câștigat foarte mult teren. Din punctul tău de vedere, ca străin, cum te afectează această evoluție? Ai avut vreodată probleme pentru faptul că ești român?

«Pentru început, nu mă consider “străin” sau “imigrant”, sunt “transnaţional” sau “European” ceea ce înseamnă că indiferent de statul în care merg, eu am aceleaşi drepturi cu localnici. Partidul Naţionalist din Danemarca susţine guvernul Liberal-Conservator care este în acest moment la putere. În ultimii doi ani, ei au influenţat acest guvern, pentru a trece zeci de măsuri care au făcut viaţa mai greu pentru cetăţenii non-europeni. Recent, s-au decis să încerce să afecteze şi viaţa cetăţenilor europeni în Danemarca. În acest moment, ei ar vrea ca numărul de locuri la facultate pentru “transnaţionali” să fie redus şi accesul la bursa de studii şi ajutorul de chirie să fie închis.

Faptul că sunt “român” nu a fost niciodată o problemă directă, chiar dacă imaginea noastră în societatea daneză nu este cea mai strălucită. Dar faptul că nu sunt “danez”, mi-a închis accesul la anumite oportunităţi, care pe altfel le-aş fi putut obţine pe merit. Totuşi, sistemul este construit în aşa fel că dacă un grup de oameni se implica activ în societate, pot face schimbări în societate.»

Faci parte dintr-o Ligă a românilor din Danemarca. Ce relații ai cu comunitatea românească? Care este estimarea ta despre numărul românilor din Danemarca?

«Am încercat prin 2011-2012 să creez o asociaţie, “Liga Românilor din Aalborg”, pentru a organiza etnicii români sub aceeaşi umbrelă. Tot atunci am aflat că deja există o organizaţie creată de unii români care au locuit în regiune de mai mult de zece ani. Din păcate, în ziua de azi, ambele organizaţii sunt inactive. Chiar dacă, din când în când, mai sunt organizate evenimente pentru români, împreună cu 3F- Uniunea Muncitorilor din Danemarca, nu s-a reuşit stabilizarea unei organizaţii.

În general, nu exista o comunitate românească, dar există o societate “internaţională” unde limba de bază este engleza. Eu mereu am încercat să îmi aduc contribuţia pentru această comunitate, pentru că viitoarele generaţii care vor veni în Aalborg, să aibă o experienţă mai plăcută, decât cea pe care eu am avut-o.

În Danemarca aş zice că sunt undeva la 20.000 de români. În Nordul Danemarcei (unde este regiunea mea) sunt în jur de 4.200 de români, fiind cea mai mare comunitate din regiune.»

 

Ai studiat în America, Spania, ai avut activitate la Parlamentul European, ai avut vreodată sentimentul de a fi cetățean al lumii sau te simți legat în principal de o țară anume?

«Nu am studiat în America (doar am făcut un curs de inovaţie în entrepreneurship realizat de Universitatea mea împreună cu Ohio University). Activitatea mea nu a fost la Parlamentul European, dar am fost asistent pentru un membru al Parlamentului European în campania lui de realegere. Sunt cetăţean European, şi asta mă reprezintă. Pot zice că am preluat sau am păstrat diferite caracteristici, din fiecare cultură cu care am avut şansa să mă întâlnesc. Sunt foarte ataşat faţă de Uniunea Europeană, şi consider că viitorul este realizarea unei Federaţii Europene. »

Urmărești știrile din țara de unde ai plecat? Ții legătura cu prietenii din localitatea natală?

«Nu pot zice că mereu urmăresc în mod regulat ştirile din România. Din păcate, foarte multe surse de informaţie în România, au agende politice în spate, sau sunt finanţate de Kremlin, şi produc foarte multe ştiri bazate pe informaţii false, ori informaţii luate din contextul lor. De asta, de obicei citesc POLITICO Playbook ori The Guardian pentru informaţii.

Nu pot zice că ţin legătura cu cineva din localitatea mea natală. În general, majoritatea au plecat în diferite locaţii din lume.»

De ce crezi că românii continuă să emigreze în masă și ce ar trebui să se schimbe pentru că diaspora să se întoarcă?

«Românii au şansa să se bucure de libertatea de a merge oriunde în Europa îşi doresc. Nu consider că toţi românii aleg să plece din considerente economice. Sunt foarte mulţii care merg să studieze în afară.

Emigraţia în masă este desigur declasată de faptul că nu exista o viziune pentru România, sau un plan pus în practică, la care să contribuie toată populaţia României. În general, înainte să putem avea un sistem politic sănătos, trebuie să aducem ţară la un anumit nivel de trai, şi pentru ca aşa ceva să se întâmple, toată populaţia trebuie să contribuie într-un fel sau altul. Într-un fel trebuie să avem o schimbare în valorile pe care le preţuim şi să încercăm să construim încrederea. Deoarece ţările din Nordul Europei sunt construite în baza încrederii între cetăţeni, între cetăţeni şi guvern, între cetăţeni şi instituţiile statului.

Nu consider că cineva din diaspora ar trebui să se întoarcă neapărat, dacă şi-a găsit un alt rost, sau ceva interesant de făcut în altă parte. Consider că ar trebui să existe oportunităţi pentru românii din afară în România, dar consider că România ar beneficia de o doză de diversitate, şi cred că ar trebui să încercăm să atragem cetăţeni din alte state Europene să se stabilească în România.»

Sorin Cehan