Press "Enter" to skip to content

Îngrijorare la Banca Națională a României: „30% din forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate”

APDA, 30 octombrie 2017 – Aproximativ 30% din forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate, iar aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Liviu Voinea, la conferinţa “10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergenţă”.

“România a realizat multe în aceşti 10 ani: convergenţă nominală, parte din convergenţa reală, stabilitate financiară, a câştigat încrederea pieţelor, a făcut reforme structurale. Pentru a continua, însă, procesul de convergenţă reală, România trebuie să îşi exploateze potenţialul de creştere şi să ajungă cât mai aproape de ocuparea deplină a forţei de muncă. Deşi avem un şomaj de 5% astăzi, suntem departe de ocuparea deplină a forţei de muncă şi aceasta pentru că avem o problemă demografică foarte importantă despre care am vorbit foarte puţin până acum şi anume: aproximativ 30% din forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate. Acestea sunt cifrele oficiale. Acesta este PIB-ul pierdut al României, am putea spune”, a afirmat Liviu Voinea, citat de Agerpres.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că şi acum, când se înregistrează rate de creştere economică peste potenţial, România continuă să raporteze rate negative ale natalităţii. Problema îmbătrânirii populaţiei afectează PIB-ul potenţial, iar îmbătrânirea este dublată de o rată ridicată a persoanelor aflate în risc de sărăcie.

“De altfel, o estimare făcută de colegii noştri la bancă arată că o creştere cu 1% a ponderii populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani determină scăderea PIB-ului potenţial cu 1,3%. Estimarea este făcută pe ultimii 12 ani şi pe şase ţări din regiune”, a arătat Voinea.

În acest context, oficialul BNR a subliniat că nivelul de trai şi diferenţialul de salarii continuă să explice valul de emigraţie chiar pe fondul ratelor înalte de creştere economică, aceasta fiind o creştere inegală la nivel interregional şi intergeneraţional, dezechilibrată ca structură, care adânceşte inegalităţile în societate.