Press "Enter" to skip to content

Centrele comunitare în străinătate, deputatul Dobrovie propune baremul de 1700 de cetățeni români înregistrați

APDA, 15 septembrie 2017 – Deputatul USR Matei Adrian Dobrovie, vicepreședintele Comisiei pentru românii din afara granițelor țării din cadrul Camerei Deputaților, a comentat pe pagina de facebook amendamentele propuse de el cu privire la proiectul de lege referitor la instituirea centrelor comunitare românești din străinătate. Principala propunere, respinsă, legată de numărul de persoane ce pot solicita înființarea unui centru comunitar, era ca numărul acestora să fie de fix 1700 de cetățeni.

Iată postarea:

”În ședința de ieri a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării s-a discutat și despre amendamentele depuse cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate.

Amendamentele propuse de mine și admise de către Comisie sunt următoarele:

– Eliminarea sintagmei de “comunități românești semnificative” (care este lipsită de previzibilitate) și revenirea la un număr minim de cetățeni care trebuie să fie înregistrați la misiunile diplomatice pentru a se putea înființa un centru comunitar românesc în străinătate. Acest număr ar urma să fie de 3.000 de cetățeni.

– Introducerea unui nou criteriu în stabilirea zonelor în care se înființează centre comunitare: lipsa în zonă a unor facilități suficiente pentru uzul comunității românești (ex. biblioteci, săli de conferințe, de expoziții și altele asemenea). Acest amendament a fost depus de colegul senator Radu Mihail și la Senat, nu a fost admis, dar am ales să îl asum și eu în comisia de la Camera Deputaților, considerându-l potrivit.

– Acordarea de prioritate la angajarea în centrele comunitare a membrilor comunității românești din țara respectivă.

– Organizarea de sesiuni de informare nu doar la inițiativa centrului, ci și dacă există cerere din partea membrilor comunității, a organizațiilor reprezentative. Aceste informări ar urma să vizeze nu doar drepturile și responsabilitățile românilor în statul-gazdă, ci și legislația aplicabilă în statul-gazdă și/sau în România în domenii de interes pentru cetățenii români.

Cred că un astfel de centru comunitar ar trebui să faciliteze adaptarea românilor pe teritoriul statului-gazdă, ca etapă intermediară până la momentul în care românii din diaspora vor decide să se întoarcă definitiv în țară. De aceea, am propus ca centrul să acorde consultanță juridică membrilor comunității, în limita competențelor deținute de personalul său sau prin colaborare cu specialiști în domeniu. M-am gândit, în primul rând, la numeroasele cazuri legate de tema protecției copilului în străinătate. Din păcate, acest amendament a fost respins de către colegii din Comisie.

Un alt amendament respins a fost cel legat de numărul de persoane ce pot solicita înființarea unui centru comunitar. Conform proiectului de lege, erau necesare semnăturile a cel puțin o treime dintr-un minim de 5000 de cetățeni români înregistrați la misiunile diplomatice. Eu am propus ca acest număr să fie fix, de 1700 de cetățeni, astfel încât să nu fie îngreunată înființarea centrului tocmai în comunitățile în care sunt mai mulți români. Nu numai că amendamentul meu a fost respins, dar s-a eliminat în totalitate prevederea privind solicitarea de înființare a centrului.

În acest context, rămân întrebările: Centrul comunitar se înființează automat dacă sunt 3000 de cetățeni români înscriși la misiunile diplomatice? Dacă nu, cine poate solicita înființarea? Câte persoane/asociații/membri ai comunității ar trebui să solicite acest lucru?

Date fiind aceste neclarități, îmi voi susține amendamentul și în plen, considerând că este un aspect important. Eventual, numărul de 1700 de semnături ar putea scădea la 1000 sau chiar la 500 de semnături.”