Press "Enter" to skip to content

Aurelian Mihai: «PNL a pierdut două treimi din susținerea diasporei, din cauza ambițiilor putrede ale unor politicieni»

APDA, 9 iulie 2018 – Aurelian Mihai, fost parlamentar de diaspora în legislatura 2012 – 2016, face o analiză necruțătoare a activității actualilor parlamentari aleși în străinătate. «Din 2016 de la alegeri și până în prezent, parlamentarii diasporei și cu mine ne aflăm în vacanță. Dar eu nu am fost ales!» Ales pe listele PP-DD în Parlament, a trecut la PNL, apoi la PMP și în final a ales ALDE pentru a candida din nou în 2016, dar nu fost ales. Mandatul său a avut câteva momente spectaculoase, cum ar fi cel al grevei foamei pentru reducerea taxelor consulare.

Aurelian Mihai, după alegerile din 2016, ați renunțat la activitatea politică?

«Permiteți-mi să dau curs întrebărilor dvs. printr-un salut adresat cititorilor agenției de știri Diaspora Azi, agenție de știri care grupează publicații de un real interes în diaspora, publicații care aduc înaintea românilor care trăiesc departe de casă știri actualizate și informații la zi privitor la tot ceea ce se întâmplă în plan socio-economico-politic în România și în rândul comunităților noastre de cetățeni români și etnici români din diaspora.

Vă mărturisesc că debutul în viața politică la nivel parlamentar, a marcat în cariera mea un punct de plecare prin implicare și dorința de a încerca o anumită schimbare, fie ea și minimă în folosul celor ca mine, care au emigrat în diaspora, revoltaţi de mersul administrației și lipsa rezultatelor așa cum ni le dorim cei care am ales și alt drum în viață decât cel al rămânerii acasă.

Părintele Moldovan din prima biserică ortodoxă din Madrid, amintea, fără urmă de greșeală, că suntem “azilanți economici”, eu fiind economist, absolvent și practicant al profesiei, am înțeles mai limpede câtă dreptate avea dumnealui.

Așadar, dorința de implicare, m-a determinat să iau în calcul o continuitate a activității parlamentare și participarea la alegerile din decembrie 2016.

Lucrurile pe care le doreau cei din diaspora, nu corespundeau cu ceea ce ținteau acei oameni care conduceau organizația PNL Diaspora, doar pentru folosul propriu, motive care m-au determinat să părăsesc în vara anului 2016 barca acestui partid. Practic, câteva persoane au fost mai preocupate să își pregătească candidaturile pentru următoarele alegeri, în detrimentul multora care chiar credeau în acest partid.

Așadar, i-am abandonat pentru că aveam așteptări diferite de ambiţiile personale putrede ale unor politicieni care nu au ce căuta prin zona politică garantată diasporei și ceea ce ne doream cei din diaspora pentru românii din diaspora. De la intenția de vot de 80-90% în diaspora, PNL a pierdut 2/3 din susținerea diasporei pentru că alegătorii au văzut și înțeles că foloseau diaspora în mod mincinos, doar ca refugiu pentru câțiva oameni care nu erau din diaspora și urmau să candideze, lucru pe care îl vedem astăzi în Parlament și care dezonorează PNL cât și diaspora. Nu se face așa ceva!

După momentul alegerilor din 2016, am făcut o pauză în drumul activismului politic, nu am renunțat la activitatea politică, dar am fost surprins că nu am fost singurul care şi-a luat această, să spunem “vacanță”, observând că și parlamentarii diasporei au ales aceeași opțiune, iar practic, din 2016 de la alegeri și până în prezent, parlamentarii diasporei și cu mine ne aflăm în vacanță. Sigur, nu este o situație confortabilă pentru alegători, dar este un lucru cât se poate de real.

Nu sunt singurul care constată acest lucru, săptămânal, după alegeri, primesc sesizări din partea multor cetățeni din diaspora cu privire la nemulțumirile pe care le au în comunitățile în care se află, iar faptul că mi se adresează, chiar nemaifiind, momentan, deputat, m-a determinat să întreb: “Bine, dar de ce nu îi căutați și pe cei care sunt totuși parlamentarii diasporei?” oamenii transmițându-mi că au încercat, dar au fost dezamăgiți…»

Ați fost parlamentar de diaspora și cunoașteți potențialul și limitările acestei poziții. Ce evaluare dați activității actualilor parlamentari de diaspora? Unul dintre ei, cel puțin, Mihai Voicu, și-a ignorat complet alegătorii.

«Am încercat, în termeni populari și printr-o abordare asemănătoare, să definesc oarecum activitatea celor care sunt astăzi parlamentari ai diasporei, mai ales prin prisma a tot ceea ce îmi transmit cetățenii care mi se adresează în încercarea de a-i ajuta.

Dacă mă întrebați despre activitatea noilor deputați și senatori, până acum sunt mai mult decât dezamăgit.

Compar situația mea din anii trecuți și vă pot spune că domnii care astăzi sunt parlamentari, au posibilități mult, mult mai mari și de a fi prezenţi în teritoriu, se bucură și de o susţinere largă a Opoziţiei și chiar a Puterii. Nu își pot reproșa nimic. PNL, PMP, USR sunt responsabili, astăzi, ai destinelor diasporei în Parlamentul țării. Nu au nici o scuză pentru a nu veni cu rezultate concrete. Poate că unii ar trebui să plece acasă, nu sunt rentabili diasporei. Unora le-aș mai da șansa să își corecteze activitatea și abordarea politică, pentru că sunt încă la început, dar nu i-aș păsui prea mult fără o revenire pozitivă.

Dl. Voicu este astăzi un deputat al diasporei, din PNL, care așteaptă probabil momentul apropierii alegerilor pentru a-şi lua puțin avânt de imagine și din păcate nu este singurul.

Este o schemă cunoscută paleo-parlamentarilor, a unora dintre ei, cei care au cel puțin 3-4 mandate parlamentare, spre 20 de ani în cazul domnului Voicu de la PNL, o schemă genul “nu fac nimic, să nu greşesc”, pe care, cred că dumnealui o cunoaște de mult și o aplică în detrimentul românilor din diaspora. Le face rău!»

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este o instituție utilă? Eficientă? Ce apreciați și ce ați schimba în activitatea acestui minister?

«Ministerul… este cu siguranță o instituție care ar putea să fie mult mai utilă diasporei, pentru că dispune de instrumente prin care eficiența aparatului administrativ specializat în zona rezervată românilor de pretutindeni ar trebui maximizată, dovedita zi de zi.

Au un buget mic, dar nu-i salvează de critică, de multe ori bine alcătuită, însă trebuie să înțelegem și altă perspectivă.

Ministerul este condus politic de la A la Z de către PSD. PSD este un partid socialist, iar abordarea celor care conduc partidul este socialistă. Diaspora a votat dreapta, liberalii, popularii, pseudo-răzvrătiții din USR. Când administrația este condusă de stânga și în Parlament ai senatori și deputați ai partidelor de dreapta, pe falia reprezentată de cei care ocupa locurile pentru diaspora, apar nemulțumiri și din partea electoratului care a votat partidele adversare, iar acum văd că administrația le livrează programe de stânga.

De aici multe neînțelegeri. Ca să glumesc, totuși, PSD este mânat de bune intenții și a oferit o gură de oxigen și Opoziției, așa că PNL a primit un post de subsecretar de stat în cadrul acestui minister (Victor Ionescu – n.r.). ALDE nu, probabil că sunt conștienți ca noi cei care am candidat sub sigla ALDE, am ajuta mai mult diaspora și chiar am performa, am oferi o strategie mai bună diasporei, iar ALDE are resurse excelente pentru contura un prezent și viitor foarte bun politicii pentru diaspora. Sunt conștienți de acest lucru, iar prezența noastră în conducerea ministerului, în opinia mea, ca militant liberal, i-ar obliga pe câțiva din minister fie să nu se mai joace de-a turismul electoral fie să cedeze locul altora din PSD care chiar vor să se implice serios şi pentru binele diasporei.

La ora actuală, ALDE este peste tot ce oferă cei din eșalonul 2 și 3 din acest minister, aș putea spune că au multe de învățat de la noi, dar nu noi conducem și nu noi cei din ALDE conducem ministerul.

Acțiune mascată sau nu, știm cu toții că PNL se află la guvernare în acest minister, așadar, mai rămân în așteptare cei de la PMP și USR, care în următoarea perioadă, posibil vor migra, parte dintre aceștia fie la PNL, fie la PSD, ca să lămurim și acest aspect iminent al vieții politice și nu îi condamn, important este ca prin activitatea dumnealor să aducă servicii României și diasporei noastre.

Oricum PMP, pare că se ambiționează exagerat să meargă pe urmele PP-DD și cred au întrecut deja fostul partid parlamentar. Mai au puțin și pierd și grupul din Cameră și cred că vor reuși lunile următoare să-și plaseze restul parlamentarilor pe la PSD, ALDE și PNL, dar sunt mai convins că vor să nu rateze recordul devenind deja istorie scurtă și recentă prin Parlament. Oarecum, au puțin „sânge” din pp-dd-ist după fuziunea cu UNPR și implicit asocierea cu PP-DD prin ei. Le doresc „succesuri”!

Este bine că avem și doamne ministru, am avut până astăzi trei domni și trei doamne în funcția de ministru (sună poetic, nu?), cu mandate relativ scurte.

Apreciez că totuși există un minister pentru diaspora, nu apreciez că nu există și un minister al diasporei, că este o chestiune diferită a spune că diasporei îi livrezi un minister să-i suprimi reacțiile verbale, dar îi oferi demnitari din țară și personal care au trecut doar în vizită prin diaspora.

Un amendament, mi-a plăcut inițiativa ministrului, a dnei. Intotero privind premierea recentă a celor 100 de români din diaspora. Nu mai critic, se putea și mai bine, dar apreciez inițiativa.

Aș ridica miza și aș îndemna să organizeze strict ministerul cu direcții separate pentru românii din comunitățile istorice și pentru diaspora noastră de „azilanți economici” să avem alt departament.

Aș căuta să includ o altă direcție legată de repatriere, prin politici și eforturi susținute clar, corect și concis pentru cei care vor să se repatrieze.

Aș distinge și m-aş implica suficient pe trei direcții de acțiune în privința celor care vor să revină acasă, celor care vor să migreze în alte state, a celor care doresc să plece pentru reunirea familiei, pentru că nu trebuie să devenim habotnici în a nega fenomenul imigrațional. Oamenii mai migrează și pentru salarii de 20 de ori mai mari decât aici, mai ales dacă sunt buni profesioniști, ca de altfel și pentru noi oportunități în dezvoltarea carierei.

Aș încuraja operarea și altor modificări de structura și înglobarea altor direcții și agenții cu rol predominant în privința celor care vizează românii de pretutindeni, aş propune bugetarea ministerului considerabil, dar aș fi atent să nu sufoc ineficient aparatul de lucru și sigur că aș putea vorbi de o remodelare a acestei instituții pe parcursul multor ore, dar cred că este suficientă această scurtă lămurire.»

Ați organizat prima și ultima ediție a Congresului Românilor de Pretutindeni, considerat în mod unanim un eșec. Totuși, legea care îl prevede este în vigoare. Ce sugestii ați avea pentru actualii responsabili indicați în lege?

«Am participat la organizarea primei ediții a Congresului cu toată opoziţia colegilor din PNL, a aproape, întregii organizații a partidului, eram atunci în PNL Diaspora, a conducerii partidului care și-a schimbat poziţia și care își dorea probabil să stopez organizarea evenimentului după ce inițial m-au desemnat organizator (sunt om de cuvânt și dacă îmi propun să realizez ceva, atunci chiar trec la fapte), cu toată opoziția PMP, cu amenințări și afirmații mincinoase din partea acestora și cu alte “ingrediente” mai puțin digerabile oricărui individ ghidat de bune intenții, am pus umărul la realizarea acestui eveniment așa cum metodologia fusese aprobată de comisiile parlamentare și validate de către conducerea Parlamentului, având și concursul Ministerului condus de tehnocraţi.

Evenimentul nu consider că a fost un eşec, ca organizare. Noi, Parlamentul am oferit cadrul de lucru și logistica necesară, televiziunea și media au avut o expunere masivă a participanţilor și chiar a fost un pionierat.

Sigur au fost chestiuni pe care metodologia le poate cuprinde actualizat și modifica la sugestia celor din diaspora, așa cum trebuia să se întâmple și prima dată, dar revin la cei 6 parlamentari ai diasporei aflați în vacanță sau care ignoră totul, revin cu un sfat în privința tentativei de a confisca politic evenimente de genul, de a respecta prevederile legii și de a face orice să asigure un cadrul legal, fără implicații politice în interiorul Congresului și a Consiliului Românilor de Pretutindeni.

Se pare că unii dintre parlamentarii de astăzi nu au înţeles că au și obligaţii, iar a critica fără a corecta, dacă este cazul său a respecta legea exprimă și o neputință politică, dar și un caracter de care eu nu m-aş bucura și pe care nu-l pot aprecia.

Sunt convins că teama unora dintre parlamentarii diasporei este de a nu da șansa organizării unui nou Congres pentru că pot apărea noi voci ale diasporei, capabile să-i aducă pe domnii parlamentari din vacanța nemeritată și a-i scoate din bârlogul ignoranței în care stau dumnealor confortabil pe vreo 10.000 de Euro brut cât cheltuie statul pentru fiecare dintre acești, mai nou, asistați de lux ai statului.»

Continuă exodul românilor peste hotare. Cum priviți fenomenul și cum pot fi limitate daunele demografice și economice? Este o soluție aducerea de asiatici, africani sau arabi la muncă?

«Exodul românilor peste hotare nu este altceva decât suma eșecurilor Puterii și Opoziţiei, prin implicarea chiar și locală. Forța politică se află în teritoriu, iar dacă primarii și consilierii dorm sau își văd de prioritățile personale neglijând comunitatea, dacă nu dau drumul investiţiilor și nu pricep că ne aflăm în secolul 21, atunci ar trebuie fie să înţeleagă și să se producă un schimb de atitudine, fie să părăsească politica.

Nu există din păcate limite în cadrul amplorii fenomenului, Occidentul și mirajul oportunităţilor este mai bine conturat și dorit de o populație care nu trăiește schimbări pozitive în țară, unde sărăcia o realitate, unde tinerii aproape că singura avere bănească pe care o au este dată de și-așa puținii bani care flutură prin buzunare, iar pentru aceste lucruri, tinerii pleacă, de teama sărăciei.

Pe termen scurt, că este o soluţie dorită sau nu, devine o realitate și România devine puțin câte puțin un stat receptor al imigrației dată de noii muncitori din Africa și Asia.

Soluţia o reprezintă reforma administrativă și readucerea acasă a celor care doresc și pot fi susținuți în deschiderea de noi afaceri la nivel de oportunitate și mai ales de identificare de noi piețe de desfacere a produselor și serviciilor. Degeaba oferi “44.000 Euro” sau nu știu câți bani prin diverse programe de antreprenoriat, dacă nu te îngrijeşti ca beneficiarii să poată accesa noi piețe de desfacere.

Este ca în agricultură, se dau 3000 de Euro pentru a se construi solarii, pentru cultivarea de tomate, iar vara, agricultorii se dau cu capul de pământ că nu le este acceptată marfă pe piața de desfacere, la preţuri convenabile și cinstite, iar piețele le refuză marfa.»

Ce părere aveți despre situația politică de la București? Susțineți protestul românilor din diaspora anunțat pentru data de 10 august?

«Las analiza situației politice în seama cititorilor dvs., a celor mai fini cunoscători sau urmăritori dintre aceștia, prin diseminarea informaţiilor pe care Agenția și presa din diaspora, media în general, le-o furnizează. Există și mulțumiri și nemulțumiri, dar și o mare dorință de mai bine. De mult mai bine!

Nu am văzut un program clar pentru evenimentul de pe 10 august, dar dacă acesta este politizat, doar pentru un câştig de imagine, pe seama ruperii din concediu a celor din diaspora și pe banii lor, doar pentru un profit al unui partid sau altul, spun PAS de pe acum. Nu mi-aș permite să mă folosesc de concediile oamenilor și de banii lor pentru beneficiul partidului X sau Y.

Şi eu am demarat în 2014 o campanie în diaspora europeană pentru reducerea taxelor consulare, fără să trag jarul pe turta vreunui partid politic, iar oamenii au reacţionat pozitiv, eficiența fiind concretizată prin reducerea și eliminarea unor taxe consulare pe care, între toți, am reuşit să le eliminăm în octombrie 2014.»

Veți candida pentru un nou mandat în diaspora la următoarele alegeri?

«Înainte de a mă gândi dacă voi candida, la modul serios, luând în calcul sinceritatea pe care sper să o aprecieze o parte dintre cititori (teoretic și din lipsă de naivitate politică sunt conştient că trebuie să apară critici și cârcotaşi celor adăugate de mine, semn sănătos al democrației, așa cum este firesc), calculând resursele, implicațiile din viața personală, familia, cariera, cred că aș dori să candidez, dar voi analiza dacă cu un an înainte dacă mai este și etic să fac pasul pentru diaspora, având în vedere că la ora la care scriu, nu mai trăiesc în diaspora.

Sunt unul dintre românii care au trăit și cunosc viața în diaspora, dar nu ştiu și dacă electoratul va dori să valideze doar experiența vieții trăite în afara țării, înțelegerea mecanismului legislativ, a posibilităților de “îndreptare” a lipsurilor din aparatul administrativ etc.

Cred, totuși, că sunt mulți alţi români care trebuie descoperiți și convinși să candideze, să reprezinte națiunea română în Parlamentul României și vă dau o veste bună, mulți dintre aceștia sunt de o mie de ori mai bine pregătiți, poate și decât mine, ei pot fi câștigul diasporei.»

Sorin Cehan