Press "Enter" to skip to content

Abuzul de alcool printre românii din străinătate. Face parte din identitatea noastră culturală?

APDA, 13 octombrie 2017 – În prezent, sunt aproximativ 1.151.395 de cetățeni români cu reședința în Italia care și-au adus cu ei nu doar visele și speranțele ci și obiceiurile, pasiunile și unele vicii mai mult sau mai puțin tolerate printre acestea menționez abuzul de alcool.

Având în vedere că printre pacienții cu probleme de sănătate care sunt cauzate de abuzul de alcool    sunt și cetățeni români uneori sunt pusă în situația de a  media comunicarea dintre medic și pacient dar și să clarific o dilema: dacă abuzul de alcool face parte din identitatea noastră culturală, este un viciu neglijabil sau o deviere comportamentală ?

Sunt  mediatoare culturală și îmi desfășor activitatea în orașele Modena, Bologna și comunele limitrofe. Poziția mea din punct de vedere profesional devine și mai delicată când trebuie să mă confrunt și cu convingerea unor conaționali care trăiesc în Italia și fac afirmații discutabile de genul :

– în România nu există structuri specializate care să ofere posibilitatea unor tratamente de dezalcolizare sau dezintoxicare.

– abuzul de alcool face parte din profilul cultural al societății românesti în momentele de tristețe, bucurie sau fără nici un motiv.

Prin intermediul acestor rânduri îmi permit să răspund celor care probabil din lipsă de informație denigrează țara nostra si implicit propria persoană.

În România există frecvent campanii de informare adresate tinerilor și adulților despre efectele negative ale consumului și abuzului de alcool. Apoi există programe si centre de tratament a persoanelor dependențe de alcool:

– de stat, în toate județele țării (spitalizare și tratament gratuit)

-private cu plată, cost aproximativ 550 euro pe lună (sunt incluse: cazare, masă, terapie și consiliere psihologică, reabilitare psiho-socială, activitati de relaxare etc.)

-gratuite  (costurile sunt acoperite de fonduri europene, donatii etc.) , ALIAT – Alianta pentru Lupta Impotriva Alcoolismului si Toxicomaniilor , Alcoinfo, Alcohelp, Alcocentru, Aliat ong etc.

Organizații non-profit care oferă tratamente de dezalcoolizare gratuite: Crucea Albastră, Alcoolicii Anonimi. Există posibilitatea de a accesa tratamente alternative. În fine, trebuie amintit că în perioada comunismului se putea urma gratuit tratamentul de dezalcolizare

În urma unui studiu efectuat în anul 2013 de către Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, pentru tratamentul unui pacient cu boli cauzate de abuzul de alcool spitalul primește de la CNAS, in medie, 1.537 lei/ zi  (340 eur) iar pentru fiecare pacient tratat indiferent de afecțiunea acestuia costul este de aproximativ 1.444 lei/ (323 eur).

Conform acestui studiu, în anul 2012, cand Romania avea 19.646.991 locuitori, CNAS a rambursat apoximativ 25 milioane euro spitalelor pentru 69.904 pacienți internați (1.6 % din totalul spitalizărilor,  572.549 de zile de spitalizare) datorată problemelor de sănătate cauzate de abuzul de alcool. (informații preluate de pe site-ul www.arps.ro).

Sumele menționate nu cuprind si alte cheltuieli, de exemplu: asistenţa medicală primară şi ambulatorie, asistenta de urgenţă, costuri aferente concediilor medicale sau costurile accidentelor rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool, ambulante etc.

Pacientul trebuie să adere voluntar la un program de dezalcoolizare dar conform legii sănătății mintale există și excepții.

Internarea nevoluntară poate avea loc în condițiile legii sanatatii mintale 487/2002.

“Art. 45:  “O persoană poate fi internată prin procedura de internare nevoluntară numai dacă un medic psihiatru abilitat hotărăste că persoana suferă de o tulburare psihică și consideră că:

  1. a) din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane; (ex: depresie severă, amenință cu suicidul sau are o tentativă de suicid dar refuză internarea).
  2. b) în cazul unei persoane care sufera de o tulburare psihică gravă și a cărei judecată este afectată, iar neinternarea ar putea antrena o gravă deteriorare a stării sale sau ar împiedica să i se acorde tratamentul adecvat.”

Art. 47:”(1) Solicitarea internării nevoluntare a unei persoane se realizează de către:

  1. a) medicul de familie sau medicul specialist psihiatru ;
  2. b) familia persoanei in cauză;
  3. c) reprezentanții serviciilor abilitate ale administrației publice locale;
  4. d) reprezentanții poliției, jandarmeriei, parchetului sau ai pompierilor.

(2) Motivele solicitării internării nevoluntare se certifică sub semnătură de către persoanele menționate la alin. (1), cu specificarea propriilor date de identitate, descrierea circumstanțelor care au condus la solicitarea de internare nevoluntară, a datelor de identitate ale persoanei în cauză și a antecedentelor medicale cunoscute.”

În concluzie, abuzul de alcool este o deviere de comportament si un act voluntar  care nu face parte din profilul cultural al românilor deasemenea nu este promovat sau justificat de societate, religie, membrii familiei, profesie sau vârstă.

Referitor la consumul moderat și ocazional de alcool acesta nu este obligatoriu dar este tolerat cu ocazia unor evenimente: nunți, botezuri, zile de naștere sau alte momente de socializare.

Angela Buburuzan – mediatoare interculturală, Modena

(http://www.romanidinbologna.com/romania/despre-identitatea-culturala-a-romanilor-si-abuzul-de-alcool)