Press "Enter" to skip to content

Gianni Huci, medic rezident la Milano: ”Schimbarea trebuie să fie generală, să implice toţi cetăţenii României”

APDA, 7 septembrie 2017 – ”Ce-ați schimba în România?”, întrebarea care a dat startul campaniei inițiate de agenția de presă ”Diaspora Azi”, a primit răspuns și de la Milano. Medicul Gianni Huci, 43 de ani, rezident de aproape 20 de ani în Peninsulă, la Milano, e de părere că la schimbarea României e un pariu pe termen lung, la care trebuie să participe toți cetățenii. ”Schimbarea bruscă de azi pe mâine este doar un slogan populist, folosit cu succes în campaniile electorale.”, ne-a spus medicul român.

”Schimbarea la care va referiţi d-voastră nu priveşte strict o anumită categorie socială din România şi nu poate avea loc ca o simplă apăsare pe butonul de la telecomanda TV pentru schimbarea canalului. Schimbarea trebuie să fie generală, să implice toţi cetăţenii României indiferent de poziţia socială, începând cu generaţiile actuale şi continuând  cu următoarelor generaţii.

Schimbarea bruscă de azi pe mâine este doar un slogan populist, folosit cu succes în campaniile electorale.”, ne-a spus Gianni Huci.

”E simplu spus şi superficial gândit  pentru cum stau lucrurile în România că vina este doar a celor care ne guvernează atât la nivel naţional cât şi local. Dacă e să fie vina cuiva este a tuturor. Cei de la guvernare sunt aleşii noştri, iar dacă alegem impostori şi incompetenţi e doar vina noastră. Dacă cei aleşi nu sunt monitorizaţi permanent de către societatea civilă e doar vina noastră. Dacă nu se face o evaluare periodică a activităţii lor este tot vina noastră.”, a continuat el.

Din punctul său de vedere schimbările trebuie făcute atât pe termen scurt cât şi per termen mediu-lung.

”Pe termen scurt, ca măsură imediată, mă gândesc la o “depolitizare”  a aparatului administrativ. Când spun depolitizare mă refer la schimbarea criteriilor de selecţie a personalului din aparatul administrativ. Selecţia trebuie făcută pe criterii de competenţă şi experienţă profesională şi nu doar pe  criterii de apartenenţă politică şi de recompensă pentru activitatea avută în cadrul partidului. Intervenţii chirurgicale sau orice act medical le pot face doar un medic şi nu un şef de autobază cu studii mecanice chiar dacă a avut rezultate politice excepţionale. Avocat poate fi doar o personă cu studii în drept. Profesor poate fi doar o persoană care are studii în acest sens şi nu un lăcătuş mecanic. Lăcătuş mecanic poate fi doar o persoană care are pregătire în lăcătuşerie şi nu un medic.

Cu aceeaşi logică ar trebui contruit tot aparatul administrativ , chiar dacă numirile se fac de către un partid sau altul.  Atâta timp cât în diferite funcţii de la niveluri diferite există persoane care nu au pregătirea tehnică necesară ocupării funcţiei respective, lucrurile nu au cum să meargă în sensul unei schimbări benefice României.  În ceea ce priveşte zona lucrativă a aparatului administrativ, aceasta  trebuie să rămână constanţa şi nu schimbată la fiecare schimb de partid de guvernământ asigurând astfel o continuitate a proiectelor pe termen mediu-lung.

Pe termen mediu-lung mă gândesc la un proces  însănătoşire civică a societăţii româneşti Generaţiile viitoare  trebuie educate în spirit civic de la vârstă fragedă. Copiii de azi şi de mâine trebuie să înveţe să fie oameni ai cetăţii care se bucură de drepturi civile şi politice, dar şi obligaţii faţă de stat . Amprentarea ADN-ului poporului român cu această genă a civismului va duce la conştientizarea rolului de cetăţean al României cu tot ce presupune el (importantă votului şi votul contient, responsabilitatea fiecărui act întreprins atât la locul de muncă cât şi în societate, înţelegerea limitelor libertăţii individuale şi adaptarea acesteia la societate, etc.). Acest lucru este valabil şi pentru generaţiile actuale. Invităm mai mult sau mai puţin politicos pe cei care ne guvernează să ia exemplu de la alte ţări. Acelaşi lucru trebuie să-l facă orice cetăţean al ţării,  cu atât mai mult, dacă ţinem cont că aproximativ 20% di populaţia României este în contact  direct cu alte ţări.”

”Poporul român este în stare să producă singur schimbarea de care vorbim, trebuie doar să conştientizeze că poate face acest lucru.”, a concluzionat el.

Andi Rădiu