Press "Enter" to skip to content

O altfel de vânzare a țării: Pământ de acasă, vândut patrioților din diaspora

APDA, 7 august 2017 – Viorel Boldiș, poet român din Italia, are o ofertă irezistibilă pentru cei cărora le e dor de pământul țării. Cutiuțe în formă de inimă, vopsite în culorile drapelului românesc, c pământ din toate regiunile țării. Ideea „s-a născut dintr-o trăire personală, sau, mai corect, dintr-un dor personal, adică dorul de România. Sigur, tuturor ne este dor de România şi încercam să ni-l potolim în diferite moduri. Încă de la începutul exilului meu, ca să-i spun aşa, am luat cu mine un pumn de ţărână, un pumn de pământ, de acolo din vatra satului în care am copilărit. Din când în când îl iau efectiv în palme, din cutia în care îl ţin, să mi-l plimb printre degete, să-l mângâi, să-l miros. Poate nicio naţiune nu este atât de legată de pământul natal ca şi naţiunea română.”, explică Viorel Boldiș, cunoscut ca „poetul diasporei”.

Există mii de suveniruri care se pot cumpăra din România, dar sincer, majoritatea acestora sunt neautentice, făcute doar pentru atragerea ochiului şi pentru a fi vândute turiştilor.

”Eu vreau să vă dau Un pic de România autentică. Acest Un pic de România nu este altceva decât pământul sfânt al ţării noastre. Da, pământul! Dar nu oricum. Am fost în toate provinciile care au alcătuit România Mare şi am adunat pământ. Am fost în Crişana, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Basarabia, Bucovina, Maramureş şi Transilvania, şi am luat pământ din fiecare. Apoi am mers la Alba Iulia, acolo unde în urmă cu aproape 100 de ani, la 1 decembrie 1918, se împlinea visul neamului românesc, se înfăptuia România Mare. Am intrat în Sala Unirii din Cetatea Albei Iulii şi în mod simbolic am reunit după 100 de ani pământul din toate provinciile României Mari.

Apoi am pus acest pământ în aceste inimioare. Sigur, nu este mult pământ, dar acesta, atâta cât este, simbolizează întreaga noastră ţară, România Noastră Mare. ”, mai spune Viorel Boldiș.

Într-un interviu acordat Gazetei Românești din Italia, Viorel Boldiș povestește ce a pățit la granița cu Ungaria: «Eram la vama la Borş şi ieşeam din România. Mai nou, vameşii români şi unguri fac controalele împreună, vameşul român mi-a controlat actele, ungurul urmând să-mi controleze maşina. Aveam un pic de teamă, deoarece nu ştiam cum naiba va reacţiona  la vederea plaselor cu pământ. Maşina era plină şi în portbagaj şi între scaunele din spate cu plase cu pământ. Deschid portbagajul. Ungurul la vederea atâtor plase cu pământ face ochii cât cepele. Vorbea româneşte. “Cei cu asta?” mă întreabă. Eu: “Pământ pentru flori” El: “Pemint de flori??? Tu duci la Italia pemint de flori din România???” Eu, cu o faţă de ţăran român hotărât, zic: “Da, duc pământ de la mine de acasă, că ăla de la italieni nu-i bun!” Ungurul se uită la mine şi cu milă şi cu aroganţă oarecum, şi-mi spune râzând, de dată asta în ungureşte: “Ioi, román, te bolond!” adică ceva de genul “ioi, românule, dar dus cu pluta mai eşti!”, dar ia totuşi o mână de pământ şi-l miroase şi-l freacă între degete, să se convingă omul că-i pământ şi nu cocaină!!! »

(Diaspora Azi)

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *