De mai bine de 20 de ani încoace facultăţile din România produc şomeri. Degeaba s-au creat noi centre universitare, degeaba au apărut facultăţi particulare în mai toate oraşele din ţară, pentru că, după absolvire, generaţia de mîine este lăsată pe drumuri şi nimeni nu se mai interesează de soarta acestor tineri. Cel puţin în instituţiile de stat, acolo unde, practic, guvernul investeşte bani în pregătirea noilor specialişti, ar trebui să existe o reglementare legală prin care măcar pe perioada stagiaturii să se asigure o repartiţie a proaspeţilor absolvenţi, în funcţie de rezultatele obţinute, aşa cum era pe vremea blamatului regim comunist.

Pentru că altfel statul investeÅŸte în pregătire prin tot ceea ce înseamnă salariile profesorilor, întreÅ£inerea sediilor, funcÅ£ionarea laboratoarelor, acordarea burselor pentru studenÅ£ii cei mai valoroÅŸi etc., dar investiÅ£ia devine ineficientă în condiÅ£iile în care noul specialist ori este ÅŸomer, ori pleacă în străinătate, ori se încadrează, în cel mai bun caz pentru el, într-o muncă pentru care nu este calificat. Mai mult decît atît, statul, în loc să le asigure un loc de muncă în care să-ÅŸi continue specializarea, pune la dispoziÅ£ia absolvenÅ£ilor varianta solicitării unui ajutor de ÅŸomaj. Pentru asta, tinerii trebuie să se înregistreze la AgenÅ£ia JudeÅ£eană pentru Ocuparea ForÅ£ei de Muncă, cu statut de persoane care îşi caută de lucru, în termen de 60 de zile de la absolvire. Dacă în această perioadă tinerii nu îşi găsesc un loc de muncă, pot solicita acordarea ajutorului de ÅŸomaj. IndemnizaÅ£ia se acordă însă pentru doar 6 luni (perioadă prelungită acum la 9 luni, ca măsură anticriză) ÅŸi este egală cu jumătatea salariului minim pe economie. ÃŽnceperea în acest fel a carierei unui absolvent de învăţămînt superior mai ales, prin solicitarea unui ajutor de somaj, nu este normală atunci cînd doreÅŸti să asiguri viitorul de mîine al unei naÅ£iuni. ÃŽn anul ÅŸcolar 2008-2009 au existat 94.105 studenÅ£i, aflaÅ£i în ani terminali în cadrul universităţilor de stat, ÅŸi 29.480 de studenÅ£i la universităţile particulare, potrivit datelor parÅ£iale furnizate de Ministerul EducaÅ£iei. Avînd în vedere că numărul ÅŸomerilor din promoÅ£ia de anul trecut se ridică la 9.000 de persoane ÅŸi dacă îi luăm în considerare ÅŸi pe absolvenÅ£ii de la facultăţile particulare, înseamnă că 1 din 13 absolvenÅ£i nu a reuÅŸit să îşi găsească un loc de muncă. AbsolvenÅ£ii din anul 2009 se văd puÅŸi într-o situaÅ£ie foarte dificilă: criza financiară a destabilizat piaÅ£a muncii, iar găsirea unui loc de muncă este cu atît mai grea cu cît marile firme ÅŸi companii se gîndesc mai degrabă la disponibilizări decît la angajări. Numai în BucureÅŸti, spre exemplu, numărul ÅŸomerilor cu studii superioare care au absolvit anul trecut se ridică la 428 de persoane, faţă de numărul total de 2.912 ÅŸomeri cu studii superioare. ÃŽn restul ţării sînt circa 200 de proaspeÅ£i absolvenÅ£i care au devenit ÅŸomeri, în medie, pe fiecare judeÅ£. Principala cauză a creÅŸterii numărului ÅŸomerilor cu facultate este numărul redus de joburi disponibile pe piaţă, o consecinţă a faptului că majoritatea companiilor au îngheÅ£at procesele de recrutare sau au apelat la reduceri de personal. Pe de altă parte, pe lîngă lipsa locurilor de muncă, o cauză ar putea fi faptul că există domenii care nu mai sînt atît de căutate faţă de anii trecuÅ£i. Å¢ara noastră se numără printre ţările cu cele mai ridicate rate ale ÅŸomajului în rîndul tinerilor, ocupînd locul 13 în Uniunea Europeană. ÃŽn primul trimestru al anului 2009, rata ÅŸomajului în rîndul tinerilor a fost de 19,6%, peste media europeană, de 18,3%, potrivit datelor Eurostat (biroul de statistică al Uniunii Europene). Datele Eurostat arată că 20,6% dintre tinerii români de sex masculin erau ÅŸomeri în intervalul ianuarie-martie 2009, faţă de 18,6% în 2008. ÃŽn cazul persoanelor de sex feminin, rata a urcat de la 17,5% în primele trei luni ale lui 2008 la 18% în 2009. AbsolvenÅ£ii găsesc mai greu loc de muncă în prezent, perioada de căutare fiind mai mare decît în anii anteriori, iar salariile mult mai mici în comparaÅ£ie cu anii precedenÅ£i. Salariul de început pentru un absolvent este de 1.000-1.200 de lei (236 – 283 de euro), dar poate ajunge pînă la 1.400 de lei (330 de euro) în domeniul retail, de exemplu. Un domeniu mai privilegiat este IT-ul, unde piaÅ£a forÅ£ei de muncă este încă neacoperită, fiind în continuare nevoie de specialiÅŸti. AÅŸadar, în IT salariile pentru absolvenÅ£i pornesc de la 1.400 de lei (330 de euro) ÅŸi pot ajunge pînă 1.600 de lei (377 de euro). PuÅ£ini sînt însă cei care reuÅŸesc să îşi găsească un loc de muncă în domeniul în care au absolvit facultatea, concurenÅ£a fiind foarte ridicată în această perioadă. Åži atunci se pune problema de ce mai avem atîtea ÅŸcoli, facultăţi, ca să producem ce? Pentru ce mai suportă statul atîtea cheltuieli, ca în final absolventul să rămînă pe stradă? Nimeni din foÅŸtii sau actualii guvernanÅ£i nu s-a gîndit la acest aspect vital pentru destinele unei ţări. Dar cel mai important lucru pentru ei nu este Å£ara ÅŸi nici tinerii ei, ci banii, cît mai mulÅ£i bani pentru satisfacerea cerinÅ£elor în continuă creÅŸtere.
La această mîrşăvie fără seamăn produsă de nişte trădători de Neam şi Ţară numai un singur partid din România poate să facă faţă, şi acela se numeşte Partidul România Mare. De aceea conducerea partidului, la iniţiativa preşedintelui Corneliu Vadim Tudor, a decis să iniţieze o lege prin care agenţii economici cu capital de stat sau privat să fie obligaţi ca măcar pe perioada stagiaturii să încadreze absolvenţii de studii superioare. Credem că în felul acesta s-ar rezolva cît de cît problema tineretului, iar statul ar avea de cîştigat, în loc să cheltuie bani prin plata şomajului pe o perioadă de aproape 1 an, aşa cum se întîmplă în prezent.
Colonel (r) DAN ZAMFIRESCU

Din aceeasi categorie: