Articol de GIORGIOS DARATOS, Bruxelles

IMERISSIA (Grecia), 9 iunie 2009 – Sînt chemaţi să decidă o serie de probleme importante privind viitorul Europei, precum măsurile de combatere a crizei, şomajului şi reformele Politicii Agricole Comunitare. Şi alegerile acestea sînt deja de domeniul istoriei. Independent de concluziile politice ce reies în fiecare ţară comunitară, alegerea celor 736 de membri ai noului Parlament European, printre care se află şi 22 de greci, înseamnă multă muncă pentru aceştia, în scopul promovării unei serii de probleme importante pentru viitorul Europei şi al Greciei. Perspectiva începerii aplicării noului Tratat reformator de la Lisabona, întrucît există indicii că în final irlandezii îl vor aproba în această toamnă, extinde atribuţiile Parlamentului European şi sporeşte domeniile în care va decide împreună cu Executivul UE. Principalele dosare care îi aşteaptă pe noii europarlamentari, care se vor reuni pentru prima dată la 22 iunie, la Strasbourg, sînt: 1) Aprobarea noului preşedinte al Comisiei. Curentul de centru-dreapta insistă pentru reinstalarea, pentru încă 5 ani, în această funcţie centrală, a actualului preşedi nte Jose Manuel Barroso. Dimpotrivă, destui socialişti, membri ai stîngii şi ecologişti, împreună cu o parte a liberalilor, doresc înlocuirea insesizabilului – cum spun ei – Barroso cu un candidat social-democrat, care ar putea să fie fostul premier al Danemarcei şi preşedinte al Partidului Socialist European, Pol Nyrup Rasmusen. Această problemă se va clarifica la 18-19 iunie, la nivelul cel mai înalt nivel de la Bruxelles. 2) Încercările de combatere a schimbărilor climaterice se vor concentra, pentru început, pe deciziile ce vor fi luate în decembrie, la Conferinţa Internaţională de la Copenhaga, care va avea ca obiectiv adoptarea celor mai severe măsuri privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon, după 2011, cînd expiră Acordul de la Kyoto. Dacă ac olo se va lua o anumită decizie, atunci Parlamentul European, alături de Comisia şi ţările membre ale UE, va trebui să determine gradul reducerii emisiilor cu efect de seră atît în întregul spaţiu comunitar, cît şi în fiecare ţară. 3) Măsurile de combatere a crizei financiar-bancare, oricare vor fi ele, vor lua forma unor propuneri legislative concrete din partea Comisiei. Parlamentul European va trebui să le aprobe în scopul punerii lor în aplicare cît mai rapid cu putinţă, deoarece deja, cu indeciziile Co misiei şi cu „egoismele” naţionale ale statelor membre, au început să fie periculos întîrziate. 4) Noile perspective fiscal-financiare şi repartiţia fondurilor Bugetului comunitar din perioada 2013-2020. Parlamentul European va decide pînă la sfîrşitul anului 2013 în privinţa sumelor care vor fi alocate Politicii Agricole Comunitare, fondurilor structurale, pentru cercetare etc. 5) Reformarea Politicii Agricole Comunitare. Cu alte cuvinte, simplificarea regulilor de funcţionare, raţionalizarea cheltuielilor şi modernizarea acesteia. E vorba despre concepte „viclene”, care ascund intenţiile multora de a reduce finanţările comunitare pentru agricultorii din UE, iar multe dintre acestea să fie renaţionalizate. E vorba despre un dosar cu un conţinut deosebit de îngrijorător pentru Grecia, care nu are mijloace pentru a plăti subvenţiile pentru agricultori din bugetul său naţional. 6) Parlamentul European va reanaliza, la a doua lectură, proiectul Ghidului privind acordarea de servicii igienico-sanitare pacienţilor care vor să fie internaţi în altă ţară decît ţara lor, iar cheltuielile aferente să fie decontate de factorii naţionali ai asigurărilor. 7) Schimbări în domeniul acordării de azil şi în privinţa emigraţiei. Parlamentul European va participa activ la elaborarea unei politici europene privind migraţia, care să fie „coordonată şi umană”. 8) În domeniul ocupării forţei de muncă nu a existat pînă acum un acord între Consiliul şi Parlamentul European privind intervalul de timp cel mai îndelungat al săptămînii de muncă. Pentru Parlament, acesta ar trebui să fie, pentru toate ţările, de 48 de ore, şi nu de 68 sau 78 de ore, cum vor britanicii. În anticamera UE se află celelalte ţări balcanice, prima fiind Croaţia. Pentru Grecia constituie o problemă începrea negocierilor de integrare cu FYROM, atît timp cît nu s-a convenit împreună cu ea asupra noului nume. O problemă de importanţă decisivă este perspectiva pentru Turcia, a cărei integrare e respinsă de cel puţin două ţări mari, Franţa şi Germania. Problemele în care Parlamentul European va fi convocat să dea un punct de vedere sînt şi construirea gazoductului Nabucco, pe care mulţi europarlamentari nu îl vor, conţinutul etichetelor dispozitivelor şi produselor fabricate, revizuirea legislaţiei comunitare privind medicamentele şi industriile farmaceutice, reducerea la nivelul de absolut necesar a animalelor pentru experimente şi multe altele.

Din aceeasi categorie: